Posesor roman de marfa, caut logistica online

Nu putine sprancene se ridica in Romania la lectura diverselor articole din presa straina pe tema hatisului de aliante pe care le formeaza companiile c prezenta pe Internet pentru a asigura online toate serviciile de care au nevoie firmele dintr-un anumit domeniu ca sa incheie tranzactii intre ele.

Furnizori de solutii pentru platforme de comert electronic se asociaza cu burse virtuale specializate pe o industrie sau alta, cu case de clearing si cu burse online de logistica, ca sa creeze sisteme B2B cat mai cuprinzatoare. Ce e comertul electronic stim; ce sunt casele de clearing stim; ce poate fi insa o bursa online de logistica?
Dupa Enciclopedia Britanica, logistica e definita drept "procesul de planificare, derulare si control al fluxului si al stocarii eficiente de bunuri, servicii si informatii aferente acestora, de la punctul de origine si pana la punctul de destinatie, cu scopul de a raspunde cerintelor clientilor".

Sub umbrela logisticii intra nu numai administrarea transporturilor de marfa, ci si o multime de prestatii legate de circuitul marfurilor, de la prelucrarea comenzilor, esalonarea achizitiilor necesare productiei, transferul de documente si de marfa intre unitatile aceleiasi firme, pana la serviciul de relatii cu consumatorii, ambalarea marfurilor, administrarea centrelor de distributie si a depozitelor, administrarea deseurilor si a retururilor.

Logistica poate fi asigurata de un departament in cadrul unei firme sau poate face obiectul unui contract cu o firma specializata de logistica (third-party logistics provider - 3PL).
La un nivel superior, exista giganti internationali ca FedEx, UPS, Deutsche Post sau TPG (fourth party logistics providers - 4PL) care subcontracteaza servicii logistice catre 3PL si integreaza intregul lant al livrarilor, de la vanzator la cumparator, in zone geografice extrem de vaste, gratie indeosebi tehnologiei informatice sofisticate de care dispun.

Globalizarea industriei logistice a dus la crearea burselor virtuale, dezvoltate fie pe structura unui portal de 4PL (site-uri care ofera servicii complete de logistica, incluzand administrarea si urmarirea pas cu pas a transportului de marfa pe parcursul mai multor tari), fie pe structura "verticala" a necesitatilor de transport ale unei singure industrii (chimie sau siderurgie), fie pe structura "orizontala" a unui segment al serviciilor de transport. La acest capitol, numai in Europa exista 83 de burse online pentru transporturile rutiere de marfa - majoritatea sunt site-uri create in tarile nordice si in Germania. Cat priveste transporturile aeriene, cea mai mare astfel de bursa din lume este celebra GF-X (Global Freight Exchange), printre ai carei actionari se numara Morgan Stanley Dean Witter, Lufthansa, Deutsche Post, British Airways, Panalpina, SAirLogistics/Swisscargo si American Airlines Cargo.


Transportatorii romani se folosesc de bursele straine

Mai aproape de noi, oferte si cereri de transport rutier pentru Europa si Asia se pot formula si consulta in bursa virtuala Geo Trans din Republica Moldova (www.transport.md)
. Prezentarea e trilingva - in rusa, in engleza si in romana, iar exprimarile sunt uneori exotice, ca "inregistrarea uzufructuarilor", "Costul transportului marfar" sau "Pentru a primi informatie adaugatoare, scrietine (sic!) la...". Aici insa se opreste uzul limbii romane in peisajul burselor europene de logistica.
Dan Cotenescu, directorul casei de expeditii Dacoda, apreciaza ca lipsa unei burse virtuale romanesti de logistica se explica prin faptul ca "nu s-a considerat ca se pot face bani din aceasta activitate.
Ceea ce s-a incercat a fost o lucrare, se pare pe bani comunitari, realizata la Institutul de Cercetari Informatice si care avea menirea sa reuneasca interesele balcanice in domeniul transportului rutier.
Era o aplicatie foarte corecta, dar analiza era facuta din laborator si nu dintr-o societate de expeditii rutiere. S-a intamplat cu ea ceea ce risca, dupa parerea mea, orice aplicatie B2B in Romania actuala: sa se nasca moarta - din cauza de costuri, de infrastructura si, nu in ultimul rand, de mentalitate".
Ca atare, in lipsa unei burse romanesti, transportatorii sunt nevoiti sa apeleze la cele straine pentru a-si cauta clienti si a incheia contracte cu ei.
"O sa va dau un scurt exemplu: la targul de la Arad de anul trecut, un transportator bihorean (firma - o masina de 7,5 tone pe care o conduce singur) cunostea si se folosea deja de serviciile unei burse din Germania, la care platea o taxa lunara pentru a avea acces", spune Dan Cotenescu.
Sebastian Nistor, creatorul site-ului experimental Bursa Romana de Logistica (www11.ewebcity.com/brl), sustine ca o explicatie a inexistentei unei astfel de burse in Romania ar fi "acoperirea Internet foarte restransa in mediul firmelor de transport - majoritatea nu au nici e-mail".
intr-adevar, Uniunea Societatilor de Expeditie din Romania (USER) are inregistrati 92 de membri, din care mai putin de zece au site-uri proprii, iar dintre acestia, doar doi (Dacoda si grupul de firme CETA) ofera posibilitatea formularii de comenzi direct de pe site.
in privinta ideii de bursa virtuala, Nistor spune ca majoritatea burselor online din Romania sunt dedicate utilizatorilor individuali (okazii.ro, eeebid.ro), fiind mai mult sisteme de licitatie decat burse propriu-zise.


Oferte si cereri teoretice

Sebastian Nistor declara ca ideea de a infiinta o bursa virtuala i-a venit dintr-o necesitate profesionala. "Lucrez in filiala balcanica a unei firme internationale ce se ocupa cu productia, marketingul si distributia de produse de larg consum.
Aveam nevoie sa gasesc un site care sa-mi prezinte mai multe oferte de transport, din diverse surse si spre diverse destinatii, pentru a realiza un plan ce ar fi urmat sa fie aprobat de seful de departament.
Din pacate nu am gasit asa ceva nicaieri, de unde a si aparut ideea necesitatii unui astfel de site", arata Sebastian Nistor. "in al doilea rand, am dorit ca prin acest site sa ofer o posibilitate de publicitate facila firmelor romanesti de logistica si servicii logistice".
Fondatorul BRL a realizat singur programarea si design-ul site-ului, astfel incat suma investita pentru realizarea lui a fost zero; in momentul in care bursa va deveni viabila, evident ca ar fi insa nevoie de sponsori, pentru suportarea cheltuielilor legate de gazduirea pe un server bun (circa 29 dolari/luna), cumpararea unui domeniu (30 dolari/an), investitii in reclame online (circa 500 dolari/an) si offline (circa 500 dolari/an).
Dat fiind ca nu are un buget pentru publicitate, Sebastian Nistor si-a organizat publicitatea exclusiv prin sistemul de link-exchange (care nu aduce venituri, ci numai vizualizari ale banner-ului site-ului). "Publicitatea o fac momentan prin LinkExchange, FFA (free for all) Lists, e-zines (reviste electronice), bulletin boards.
Daca as avea un buget de publicitate, l-as folosi pentru cumpararea de afisari de banner pe Internet, inscrierea site-ului in directorul Yahoo! Businesses and Services (199 de dolari costa numai evaluarea site-ului, nu inscrierea), organizarea de promotii online si offline.
Aceasta este partea cea mai frustranta - sa poti sa faci ceva, sa ai o nisa de piata, dar sa nu poti intra pe ea din cauza limitarilor de buget", spune Nistor.
in forma sa actuala, site-ul Bursei Romane de Logistica trimite la patru tipuri de servicii (transport, servicii vamale, servicii pentru zone libere si brokeraj) si la patru zone de acoperire (Bucuresti, Brasov, Ruse si Timisoara), toate incluse cu titlu de test.
Exista si un proiect al Bursei viitoare, la o alta adresa de web, unde formularea cererilor si a ofertelor va fi mai nuantata, tipurile de transport oferite vor fi diversificate si adaptate la tipul de marfa si va exista o sectiune de stiri despre cele mai noi miscari pe piata globala a logisticii.
Accesul in Bursa este gratuit si este preconizat sa ramana asa. Pe moment, insa, totul ramane in stadiu de proiect.


Peisaj virtual cu Macromedia Flash

O alta initiativa, mult mai spectaculoasa din punct de vedere al realizarii grafice, dar aflata tot in faza de proiect, apartine firmei Ygrec Promotion SRL din Oradea, proprietara domeniului www.transporturi.ro si care isi revendica paternitatea primei burse online a transporturilor din Romania, Burs@ Transporturilor, existenta la respectiva adresa de web.
La ce bun o asemenea bursa? "Societatile de transport marfa intampina greutati in derularea fluenta a afacerilor, una dintre cauze fiind lipsa informatiilor in ceea ce priveste gasirea de noi parteneri si oferte de transport, pe de o parte.
De cealalta parte sunt societatile consumatoare de servicii de transport, care sunt mereu in cautare de transportatori cu o calitate sporita a serviciilor si la preturi avantajoase", explica Sorin Sarba, patronul Ygrec.
Compania oradeana, infiintata in 1994, are activitate principala de editura, iar din 1998 scoate Anuarul Transportatorilor din Romania, publicatie care a permis firmei sa aiba acum "o profitabilitate moderata".
Patronul spune ca investitia initiala in noul site a fost de 10.000 de dolari, iar finantarea investitiilor in bursa este sustinuta de Anuarul Transportatorilor.
in ceea ce priveste publicitatea pentru bursa, "o oarecare publicitate s-a facut prin intermediul editiei a treia a Anuarului Transportatorilor din Romania, 2000-2001 si cu ocazia expozitiilor TruckShow 2000 si TIB 2000", afirma Sarba, adaugand ca de o publicitate mai consistenta se va putea vorbi abia dupa inceperea functionarii bursei.
Site-ul intampina utilizatorul cu o prezentare animata, in Macromedia Flash (fara posibilitate de "skip intro"), care anunta deschiderea bursei incepand cu 1 octombrie 2000, precum si celelalte sectiuni incluse: targuri si expozitii, congrese si conferinte, legislatie de transporturi, sugestii de la clienti, precum si un link catre Anuarul Transportatorilor.
Accesul in bursa, gratuit, se face pe baza inregistrarii detaliate a utilizatorului cu numele firmei, cod fiscal, numar de inregistrare la Registrul Comertului si numar de camioane din dotare (peste/sub 20).
Oferta si cererea sunt, prin urmare, adresate exclusiv transportului rutier, pe baza formulelor "am camion" si "am marfa". Aceasta a atras, din partea unuia dintre cei care si-au exprimat opiniile in message board, observatia ca este cam pretentios numele de bursa a transporturilor, atata vreme cat alte tipuri de transport nu sunt luate in calcul.
Totusi, desi de la data mentionata a trecut jumatate de an, deschiderea bursei online n-a avut inca loc.
"Motivul pentru care am amanat lansarea oficiala a Bursei Transporturilor se leaga de unele probleme tehnice, legate de tehnologia in care a fost proiectata, spectaculoasa ca prezentare grafica, dar dificil de de infrastructura de comunicatie actuala romaneasca.
Asa ca a trebuit sa regandim totul pentru a asigura un acces rapid la bursa din punct de vedere tehnic", explica Sorin Sarba, fara a indica o noua data la care ar urma sa se inaugureze bursa.
Sarba e convins ca, dupa lansarea propriu-zisa, initiativa sa va avea succes si va permite constituirea bursei ca firma de sine statatoare. "Suntem in discutii de principiu cu o societate italiana de investitii financiare, pentru posibila sustinere financiara a acestui proiect si dezvoltarea sa ca o societate independenta", afirma patronul, precizand ca estimeaza o intrare pe profit a Bursei Transporturilor ?in urmatoarele 12-18 luni".
in plus, in cursul lunii aprilie, Ygrec intentioneaza sa lanseze un site specializat pe alt capitol logistic, serviciile vamale - www.comisionarinvama.ro, care pentru inceput va publica lista societatilor care desfasoara servicii de comisionare in vama, precum si alte informatii din acelasi domeniu.


Ce se intampla cand dispar dispecerii

Cea mai coerenta infrastructura informatica asemanatoare celei a unei burse virtuale apartine, deocamdata, casei de expeditii rutiere Dacoda, fara a fi inca o bursa in adevaratul sens al cuvantului.
Din aprilie 2000 functioneaza aplicatia BTM (Bursa Transporturilor de Marfa), pe baza caruia cererile si ofertele de transport rutier intern si extern se exprima din site-ul www.dacoda.ro, prin formulare de inregistrare in baza de date a firmei.
Unde exista cerere conectabila la oferta de la un moment dat, dispecerii companiei iau legatura telefonic cu clientii pentru negocierea tranzactiei, stabilirea detaliilor si trimiterea contractului de transport. Dupa calculele celor de la firma, timpul necesar pentru tot acest proces este de circa un sfert de ora.
Directorul Dacoda, Dan Cotenescu, spune ca in total, costurile inregistrate pe care le-a implicat sistemul BTM s-au ridicat la 2.900 de dolari: 1.200 de dolari costurile directe (onorariul webmaster-ului - 320 de dolari, dial-up RomTelecom - 350, abonament ISP - 330, traducerea site-ului in engleza, franceza, germana, maghiara, italiana si olandeza - 200) plus 1.700 de dolari costurile indirecte, dupa punerea in functiune (promovare la targul TransportAr din Arad - 850 de dolari, promovare directa catre expeditori - 100, publicitate - 400, trafic RomTelecom - 350). Costurile neinregistrate se refera la analiza, proiectarea si realizarea bazei de date, care functioneaza din 1996.
Cotenescu afirma ca infiintarea BTM nu a dus la dezvoltarea afacerii prin cresterea numarului de clienti, ci a avut doar avantajul ca a redus mult costurile firmei, mai precis pe cele ale convorbirilor telefonice.
"Internetul este pentru Dacoda o investitie pe termen foarte lung, cu rata foarte mica, adica abordabila de catre o intreprindere mica romaneasca. De aceea, din 1997 pana in prezent, activitatea firmei legata de Internet a insemnat o serie de cheltuieli asumate. Voi continua aceasta politica pana voi inregistra beneficii", spune directorul firmei.
Fiindca nu dispune de bugetul necesar pentru publicitate, Dan Cotenescu intentioneaza sa ofere impartirea beneficiilor, atunci cand acestea vor aparea, cu un operator de pe piata publicitatii, in schimbul investitiei de care are nevoie. Pana atunci, se limiteaza la anuarele consacrate, inclusiv Anuarul Transportatorilor.
Desi informatia de pe site a fost tradusa in sase limbi, iar sistemul ia in calcul 34 de tari europene ca puncte de origine sau destinatie a marfurilor, BTM nu a constituit un punct de interes pentru firmele straine.
"Occidentul are propriile scule in domeniu, traficul rutier cu Romania este mic si se rezolva pe caile traditionale. Cele cateva - foarte putine firme din Moldova, Ucraina si Bulgaria care se manifesta in comunicatia electronica prefera mesageria electronica trimisa unui grup compact de expeditori".
Dacoda are trei birouri, la Bucuresti, Cluj si Timisoara. Anul trecut, casa de expeditii a avut 3.900 de comenzi de transport, din care 84% in trafic intern si 16% in trafic extern. Cifra de afaceri a firmei in 2000 a fost de 1.012.000 dolari, din care 61% a fost realizata pe baza transporturilor internationale - mai rentabile - iar 49% pe seama transporturilor interne.
Conceputa acum doi ani doar ca o anexa a firmei, BTM urmeaza acum sa se transforme intr-o bursa adevarata. "Dacoda va disparea ca intermediar intre ofertant si solicitant, iar tranzactiile se vor incheia liber intre parti", spune Dan Cotenescu.
Noul sistem al bursei virtuale va intra in functiune la 26 aprilie. Data coincide cu deschiderea Targului de Transporturi, organizat la Romexpo de Uniunea Nationala a Transportatorilor din Romania si de revista Cargo Romania, firma urmand sa participe la targ cu acest nou produs.
"Proiectul meu este ca Dacoda sa fie doar un operator pe aceasta bursa electronica. Accesul celorlalti va fi gratuit", precizeaza Cotenescu. "Se va pune problema unei taxe de acces doar intr-un viitor in care traficul va fi semnificativ si bursa electronica va deveni un instrument curent al operatorilor de transport.
Abia atunci vom putea discuta de o societate care va avea ca obiect doar administrarea bursei".
Se profileaza, prin urmare, o noua bursa care va intermedia doar transporturi rutiere? "Tehnic vorbind, pe noua varianta de bursa este extrem de simplu sa implementam si trafic feroviar, si trafic aerian. Dar daca pe transportul rutier am intampinat atat de multe reticente, mi se pare o exagerare extinderea in momentul de fata".


Bursele virtuale si economia reala

Presupunand ca toate cele trei proiecte virtuale mentionate vor deveni burse viabile si, eventual, ca vor aparea si altele, ramane de vazut in ce masura ele vor imbunatati situatia de pe piata actuala a transporturilor de marfa si raporturile dintre clienti si transportatori.
Cum nici o bursa nu are cum sa functioneze mai bine decat domeniul de activitate la care se aplica si decat economia tarii unde functioneaza, si bursele virtuale pe cale de inaugurare vor mosteni aceleasi probleme bine cunoscute de transportatorii romani si de firmele care apeleaza la ei.
Probabil cea mai spinoasa problema a transportatorilor - si de care existenta unei burse nu-i scuteste in nici un fel - sunt incidentele de plata. Toate site-urile burselor virtuale de logistica sunt prevazute cu o rubrica fixa referitoare la incidentele de plata.
intr-adevar, costurile si durata unui proces civil sunt mari pentru un operator de transport care se confrunta cu o intarziere de plata, cu un refuz de plata sau cu o imposibilitate de plata.
"Operatorii de transport sunt cei mai loviti de dificultatea cu care se executa un rau-platnic prin justitie, deoarece transportul rutier este prin excelenta un serviciu volatil care s-a impamantenit in intreaga Europa a se face pe credit. Adica nimeni nu plateste inainte. Nici in Romania, nici in Europa", spune directorul Dacoda.
in afara de incidentele de plata, o alta problema este raportul dintre cerere si oferta. Pe piata interna, cel putin pentru transportul rutier, acest raport a evoluat in ultimii doi ani in defavoarea neta a primei.
"Ofer a crescut mult si cererea gafaie, odata cu economia romaneasca. Oferta a crescut pentru ca transportul este una din activitatile - altceva decat vata de zahar sau chioscaria - abordabile de catre IMM-uri. Daca cererea ar fi fost in mana IMM-urilor, situatia ar fi fost inversa", considera Cotenescu.
Pana la sisteme sofisticate B2B si burse complete de logistica mai este, prin urmare, un drum lung si destul de greu de anticipat. Primele proiecte exista, dupa cum am vazut; tot ce ar fi de dorit e ca peste cativa ani, dificultatile cu care ele pornesc acum sa ramana pentru autorii lor si pentru cititorii acestui articol doar niste simple amintiri amuzante.